Facebook, porcule

Mi-a venit la un moment dat să joc afară din liga mea din punct de vedere sentimental sau să-i zicem sexual, astfel că m-am împiedicat și m-am lăsat scoasă la cofetărie de o serie de bărbați prea tineri, prea frumușei, prea ca la țară. Skinny, cu mult păr în cap și meserii sexi, genul ăla despre care, dacă ai minte suficientă, înțelegi singură și repede că nu e cazul. Până atunci, eu mereu avusesem lângă mine bărbați de vârsta mea, care de atâta viață intelectuală aveau ceva carne în plus pe ei și le pica părul din cap mai ceva ca la un concurs. Dar na, eu mă simțeam acum pe cai mari și am și crezut că în felul ăsta, consumând carne tânără și macră la discreție, îl uit pe bărbatul care îmi plăcea de fapt. Pedeapsa pentru faptul că mi-am depășit condiția nu a întârziat să apară și ei m-au părăsit rapid unul câte unul, înainte să le pot eu arăta pe deplin ce înseamnă chestia asta că frumusețea vine din interior. Sigur, între noi nu apucase să se închege cum trebuie o relație bazată pe încredere și respect reciproc, de fapt dacă îmi aduc aminte bine, cu unul dintre ei am apucat să mă încheg o singură dată și și atunci pe sponci, deci profunzimea lipsea. Dar ce pot să zic, om sunt și eu, și nu mi-a convenit deloc faptul că au dispărut ca niște măgari în ceață unul după altul și că eu am rămas cu ochii în soare. Mi-am lins rănile și aia e. Dar taman când mă lingeam mai cu foc, a intervenit facebook să-mi dea lovitura de grație. Interacțiunea mea cu frumușeii ăștia fusese de foarte scurtă durată, dar suficient de lungă încât lui facebook să i se pară că suntem prieteni buni, astfel că a început cu o frenezie demnă de o cauză mai bună să mi-i aducă zilnic în lista scurtă de chat. Aia din dreapta jos în care apare de obicei mama și marea mea dragoste din fundal și prietena mea cea mai bună Cerbu și încă vreo 5 prieteni foarte buni. Eu speram că o să uit repede cum am fost părăsită în fel și chip, dar a fost totuși o perioadă lungă în care facebook nu m-a lăsat să mă cicatrizez și mă anunța prin apariția online la ce oră se trezește unul dintre ei, astfel încât puteam lesne să mi-l închipui tălălălind în chiloți prin casă cu căciula aia de păr în dezordine intrându-i delicios în ochi, în drum spre baie. Apoi, altul dintre ei avea o poză la profil în care era pe jumătate gol și arăta așa de bine în ea și și în realitate încât, oricât voiam eu să îl uit, nu puteam să nu mă holbez la poză până îmi lăcrimau ochii și trebuia să plec de la serviciu spre casă. Cel de-al treilea apărea la ore nevrotice și pe neașteptate și arăta în poza aia de profil atâta de ademenitor, o poză cu o postură sălbatică, încât posibilitatea ca eu să uit mai repede sălbăticia în care ne complăcusem amândoi o vreme era mică. În mod ironic erau puși unul sub altul și mă sfidau toți trei. Facebook, porcule, îmi vine să te dau în judecată pentru că m-ai făcut cu capul.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s