La ce folosește experiența

Când mă plâng de faptul că multe relații serioase s-au terminat neserios sau rău sau trist sau în sânge, că doar așa sunt toate sfârșiturile, și cineva de pe lângă mine ia o față atotștiutoare și zice că asta nu înseamnă că am avut ghinion, ci doar că am acumulat experiență prețioasă, mă încearcă sentimente amestecate. Nu zic că, odată cu un număr apreciabil de relații serioase, nu vine și niște experiență. Dar și multe porcării. Și nu doar pentru că relațiile alea în care eu am crezut eu s-au făcut fărâme/fâșii/arșice/așchii/rumeșug/rugină ci și pentru că, fără să vreau și fără să mă pot împotrivi, mi-am făcut o părere despre ce pot să aștept de la bărbați și ce nu. Și chiar dacă găsesc bărbat care poate că ar fi dispus să-mi ofere ce n-am reușit până acum, prin străduințe supraomenești, să obțin, eu nu-l mai cred. Și mă uit la el bănuitoare din prima, ca gaina la mărgică. Și asta e tot experiență.

De exemplu, pentru că experiența mea așa mă sfătuiește, sunt de părere că bărbații sunt acele creaturi care par dispuse să se însoțească cu mine și să meargă alături de mine, ca și cum am fi parteneri și prieteni și alte lucruri bune. Din câte pricep eu, ei fac asta pentru că ajung să mă placă. Doar că tot ei sunt cei cărora le cer ceva simplu, un ajutor cu ceva, un ajutor normal, cum le ofer și eu în fiecare zi, și rămân cu buza umflată. Când nu aveam experiență, mă așteptam ca ei să facă. Acum că am, m-am prins că de fapt exista trei variante. Fie, atunci când îi rog ceva, fac o grimasă și zic nu încă de la bun început. Fie fac aceeași grimasă și zic da, dar apoi nu fac. Fie fac într-un final, dar eu sunt asa de sleita de cât m-am muncit să obțin lucrul ăla și de câte rugaminți intermediare am înaintat între timp, încât aproape că nu-mi mai trebuie. Mai bine-mi făceam singură. Sau cu alt bărbat, care nu mă place așa de tare. Că ăia, din motive care-mi scapă, par mai dispuși. Oricum, nu am putut verifica în lumea reală ideea extrem de populară și care reiese și din multe cărți, acest mit urban conform căruia bărbații vor să se simtă de ajutor pe lângă o femeie și au nevoie să protejeze femeile de lângă ei. Eu am întânit doar bărbați care n-aveau niciun chef de așa ceva, ba chiar păreau că pățesc crampe la stomac doar la auzul ideii. Și asta e tot experiență. Dar m-aș lipsi cu dragă inimă de ea. De fapt aș plăti bani să nu o capăt, experiența asta.

Reclame

2 comentarii

  1. Diana Radu · martie 14, 2016

    Nu-i aşa că din greşeli învăţăm? Unii bărbaţi pot fi considerate greşeli în a noastră vieţişoară. Sau doar nişte alegeri negândite?

    Apreciază

  2. Codruta · martie 17, 2016

    Nu sunt sigura ca nu mi-ar fi fost mai frumos fara experienta/e. Pot spune ca prefer sa ma placa si sa nu faca. De facut pot sa fac si eu, dar parca degeaba face, daca nu ma place :))…

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s