gata cu nemeritata pauza

Dupa aproape doi ani de nemeritata pauza, ma pun iar la drum.

Doi ani m-am gandit la Cambodia Costa Rica Japonia Letonia India Machu Picchu Tanzania Scotia Canada Mongolia Thailanda si alte bunaciuni care m-au facut sa-mi lase gura apa in timp ce ma invarteam pe scaunul rotativ de la birou. Dar de-acum s-a ispravit.

Mi-am pus din nou slapii in picioare si sunt gata de drum. Am o destinatie, un bilet, o data fixa, un plan. Plec doua saptamani, in toiul toamnei. Cand ma intorc, iarna se va fi instalat deja di tat, spre surprinderea autoritatilor. Traseul este picant, ca si noodlesii presarati cu creveti, pe care ii voi servi cat voi putea eu de des.

Sigur ca prima zi o sa ma prinda in Bangkok. Insa apoi ma afund in nordul tarii, printre munti, flori tropicale si sate pitite in paradis. Si tocmai cand credeam ca nu se poate mai mult, ma mut in Laos. Am o relatie deja intima cu tara asta, pentru ca de-aici erau cele mai frumoase timbre pe care le colectionam cand eram mica si veneau la posta in plicuri. Lunar. Ca un facut, o parte din drum o sa fie calare pe bicicleta, pe langa Mekong.

Si mai e ceva. Nu plec singura, plec cu un grup de oameni necunoscuti dar aventurosi. Toti suntem scosi din tara si din iarna de acasa de catre Tourism Authority of Thailand. Pe perioada calatoriei o sa incerc sa tin un blog asiatic macar la 3 zile, sa vedeti Thailanda si Laos cu mine in timp real. Mai sunt 3 saptamani scurte.

#unitineodihnim

am fost azi la circa financiara sa fiu inca o data un bun cetatean prin plata unui impozit obscen. Si cum ma plictiseam eu acolo la o coada lunga, m-am gandit sa ma asez pe un scaun care mi s-a ivit in cale, pentru a ma purta frumos cu zona mea lombara. Si apoi am incercat sa lansez un trend: pe masura ce avansam in coada, ma mutam si cu scaunul, adica stateam cuminte la rand, dar pe scaun. Si m-am tot mutat asa pana cand am ajuns la ghiseu, cand na, a trebuit sa ma ridic. Lumea s-a uitat putin curios la mine dar lumea de la circa financiara este atat de doborata psihic de ce are de rezolvat acolo, incat nimanui nu i s-a parut haios sau macar enervant ce fac eu (am verificat discret). Ce ma oftica e ca eu am lasat scaunul tare la indemana si speram ca oamenii din spate sa se aseze si ei pe scaun, sa stea la coada funky, la fel ca mine. Dar n-a mers. Cu un cetatean tralala nu se face primavara. Pe aceasta cale lansez un apel catre alti cetateni platitori, prieteni de-ai mei, sa faca si ei la fel data viitoare, adica sa isi traga un scaun si sa stea la coada asezati. 

cand sexul e oral dar nu si final

Un sex oral nu e o treaba usoara. Afli asta destul de devreme si n-ai incotro. Tii apoi minte toata viata.

Spun ce spun cu mana pe inima, si spun cu responsabilitate, cu empatie si tot ce trebuie, din prisma ambelor sexe. Stii de la inceput ce te asteapta. Ca esti femeie sau om, o sa petreci acolo jos muuult, mult timp. Te vei plictisi nevoie mare. La un moment dat te va durea rau gura astfel supusa la cazne si vei incerca sa o relaxezi fara, fereasca sfantul, sa te opresti. Ca sa uiti, vei incepe sa te gandesti la ale tale. Doar ca, plecata in alta lume si in sfarsit gasind ceva pasionant la care sa casti mintea, gura va uita sa se concentreze in miscarile ei ritmice. Vei primi feedback imediat din public. E momentul sa lasi gandurile izbavitoare si sa te intorci la treaba. Sa o faci responsabil. Iar plictiseala, iar durerea. Iar. Si iar. Asta daca iti pasa.

Prin urmare, cand te apuci, iti asumi ca o sa fie istovitor si lung. Esti de acord insa sa treci prin aceste incercari ba din dragoste, ba din interes, ba din compasiune, ba din pricina mai simple, cum ar fi sa fie liniste in casa. Un lucru insa e sigur. Cand tu, om bun, te angajezi la un act de o asemenea anvergura, vrei sa inregistrezi neaparat niste rezultate. Adica sa fie cu finalizare. Daca te muncesti acolo pana la loc comanda, multe minute, uneori chiar si jumatati de ora, si nu se intampla mare lucru, si sexul ala ramane la fel, nepasator desi cald, mori de nervi. Si te uiti la purtatorul de sex cu obida. Si parca iti vine sa fluieri a paguba si sa-i dai o palma peste ceafa. Daca faci sex oral si faci degeaba, iti vine apoi sa pleci in lume. Sa nu mai vezi sexul ala sfidator o vreme. Ca sa-si bage mintile in cap si data viitoare sa fie mai cooperant.

Cand sexul e oral, dar nu si final, te apuca o razmerita interna, exprimata printr-un razboi extern. Nu ai cum sa te abtii. Te oftici. Devii intolerant si incapatanat. Ca sexul de care degeaba te-ai ocupat cu atata daruire.

supa la granita dintre bine si rau

Despre supa ca adjuvant al vietii de fiecare zi, intr-o lume moderna, scriu astazi.

N-am trait degeaba. Am observat ca, daca lucrurile merg rau, o supa le face mai bune. Daca lucrurile merg bine deja, supa le face si mai bune. Supa, aceasta creatie a unui savant in materie de stil de viata, este ceea ce ar trebui sa aiba orice om in casa.

Supa merge si cand e vara si n-ai chef s-o incalzesti. Si cand da firul iernii si te gandesti la ea inca de la colt, cand iti simti degetele ca niste vreascuri cuprinse de chiciura. Supa e smechera si cand esti flamand si vrei ceva care sa te unga pe suflet, si cand esti satul. E bine de de avut acolo, sa fie.

O supa merge strasnic si cand esti singur cuc si vrei sa te distrezi cu ceva de calitate, dar si cand esti cu cineva. Orice musafir va fi impresionat daca scoti din maneca o supa, si il poftesti sa se adape din ea, like there’s no tomorrow.

Supa este liantul vietii nostre de astazi. Supa este inceput si sfarsit. Alb si negru. Supa este alfa si omega. Pat si patason. Supa este yin si yang. Zi si noapte. Femeie si barbat. Daca ai supa, ai parte. Si ai si o viata mai de soi, cu care te poti lauda tie insuti. Si rudelor. Am supa, deci exista.

 

 

daca vreti sa aflu ceva important, sunati-ma

Eu nu am televizor de foarte multa vreme.

Nu spun asta ca sa ma mandresc si nu mi se par ca cei ce au televizor si se uita la el sunt niste tampiti. Mai rau mi se pare sa te fure caterinca si sa te uite Dumnezeu pe smartphone toata ziua. Sa te lovesti de oameni in timp ce mergi pentru ca tu te uiti 87% din timp in jos. Si sa nu auzi ce zic prietenii, pentru ca tu ai inca o notificare din care speri sa capeti placere iluzorie. Dar eu am ales sa n-am tv si astfel sunt scutita de tot felul de stiri scandaloase care inunda viata omului care are.

Vad in felul asta mai putine accidente, mai putine gafe politice, mai putina publicitate, mai putine showuri din alea unde este chemata si o artista populara, si o vedeta pitzi, si un popa, si un moderator amesteca in toata ciorba asta groasa cu o lingura mare, si se cheama ca au facut divertisment. Mai putine divorturi de inselaciuni de vedete, mai putine pseudostiri. E drept ca vad astfel, neavand televizor, si mai putine reportaje de la CNN si mai putine stiri pe bune de la BBC, si asta nu prea imi convine. Mai putine documentare de la Discovery si National Georgraphic. Dar mi-am pus in balanta si mi-e imi da cu plus sa n-am tv.

Cand se intampla ceva cu adevarat important, lumea in jurul meu discuta si aflu oricum. Si astfel pot sa am si eu cat de cat o atitudine civica fata de diverse lucruri. Reusesc si eu sa votez, sa militez pe ici pe colo, sa ma ingrijorez. Vin rusii. Cutare nu trebuie sa ajunga presedinte. Da peste noi ebola. Winter is coming.

Prin urmare, daca vreti sa stiu ceva ce vi se pare important, nu presupuneti ca stiu. Sunati-ma.

3 zodii ciuca batailor

Berbec, taur si rac. Atat stiu eu pe lume, cand vine vorba despre barbati.

Nici nu sunt cine stie ce fan zodiac si horoscoape. N-am mai citit unul de cand era bunica fata si plopul facea mere si rachita micsunele si oile se aveau bine cu lupii, jucand la hora impreuna in fiecare duminica. Deci bineinteles ca nu intreb pe nimeni, inainte sa decid ca-mi place un barbat, ce zodie e, ca apoi sa pot sa zic satisfacuta iata, v-am zis eu.

Pur si simplu imi place un barbat si nu ma gandesc la nimic. Si apoi, cand ne apucam sa schimbam niste vorbe, descopar ca este un falnic reprezentant al uneia dintre aceste trei zodii. Acum, ca tot mi se intampla asa, am inceput cumva sa ma prind care de-al cui e.

Ma cam prind ca e berbec daca ritualul de curtare este de cea mai buna calitate. Berbecii sunt stralucitori si dau tot ce au din ei la inceput, ba chiar dau si ce nu au, doar cat sa te prinda in plasa. Daca un barbat ma face sa cad in fund de placerea lucrurilor ce-mi spune, imi fac o recapitulare. Apoi zic. A mai venit un berbec.

Taurii sunt fiinte din topor, ca taiate cu barda. Morocanosi si introvertiti, dar zdraveni si dintr-o bucata, cu umor bun, ei nu se dau de coada in vale. Cand vor ceva stiu sa ceara atunci, pe loc. Si onestitatea asta nebuna le sade tare bine. Cand vad un barbat necizelat si sexy imi dau seama ca a venit un taur.

Cu racii nu stiu niciodata. Fini si insinuanti, flusturatici si sensibili, alunecosi si aroganti, cu greu ma prind de asa vietate. Si totusi, navodul meu prinde fara prea mare chin asemenea fiinte, destul de temeinic.

tinerii, fumul si sexul

Trebuie sa am grija. E mare pozna daca raman iar single si vreau sa mestec si apoi sa si inghit ceva mai fraged.

Daca nazuiesc adica sa capat un exemplar mai tanar, ce am de facut pentru a obtine o asemenea persoana, cu chef de viata, carne tare, si incredere in viitor, mi se pare de neimaginat. In primul rand, trebuie sa imi asum faptul ca o sa ma culc foarte tarziu, mai multe nopti la rand. Si nu oricum.

Inainte de asta, de fiecare data, pana o sa-mi reuseasca vanatoarea, trebuie sa indeplinesc un ritual cu gust de supliciu. Si anume sa petrec ore in sir infasurata intr-un fum napraznic, intr-un subsol. Odata ajunsa acolo trebuie sa ingerez cantitati sensibile de alcool. Parte pentru a uita de fum, parte pentru a vedea mai bine vanatul. In mod curios, cand bei ti se clarifica niste lucruri legate de imperechere. Sau macar asa ti se pare.

In tot timpul asta trebuie sa ma prefac ca totul e ok si ca asta e starea mea naturala. Eu dupa asta am tanjit. Sa ajung intr-un loc cu foarte mult fum, asezat sub pamant, caci asa imi place mie sa-mi petrec tipul liber. Band tequila la ore mici si traind periculos.

Apoi, nonsalanta este cuvantul de ordine. Daca se prinde cineva ca nu-mi place acolo si doar am iesit la vanatoare, n-o sa prind nimic. Si m-am strofocat degeaba. Cand vanezi cerbi tineri, trebuie sa te prefaci ca esti un leu paraleu de metropola. Si eu chiar sunt, nu-i vorba. Doar ca leul din mine nu vrea sa mai inghita fum. Si sa capete cearcane de la nesomn. Leul din mine vrea sa stea de vorba cu ciuta omeneste, explicandu-i ca e mai bine sa se predea de buna voie, la ora 12 noaptea, nu la 5 dimineata. Si intr-o biblioteca, nu intr-un club.

dimineata de la Crabtree & Evelyn

Saptamana trecuta am inceput o dimineata in mod foarte placut.

M-am suit pe bicicleta si am tras tare 15 kilometri pana la Sun Plaza, unde se intampla ceva. Dupa ce primul Crabtree & Evelyn a deschis magazinul din Baneasa acum un an, urma cel de-al doilea, din Sun Plaza. Am fost acolo sa imi bag nasul in toate lotiunile si potiunile, sa ma ung cu diversele pomezi, sa aflu despre brandul asta simpatic. A fost inventat de un englez care a ales America, si era pasionat de plante si calatorii. Mi-a placut ce-am mirosit si cu ce m-am dat si mi-a placut si englezoaica ce a venit sa zica lucruri la deschidere, care mi-a si dovedit pe viu ce misto sunt produsele. Sa mai mergem pe acolo, zic.

uimirea de la gara

Se intampla ca ne grabeam si am uitat tocul pretios cu ochelarii de vedere la ghiseul CFR. Ne-am dat seama abia in tren si ne-a picat fata ca na, stim toti cat sunt de trebuinciosi si mai ales cat costa asa niste ochelari, si cum te atasezi de ei, ca de o fiinta imblanzita greu. Am zis ca totusi sa incerc.

In timp ce trenul se misca sfios, am sunat la informatii CFR si a raspuns un domn. I-am zis domnule, am o problema delicata, poate ma puteti ajuta. El zice shoot si vedem. Prind curaj si ii explic ce am facut si ca vreau ochelarii aia inapoi rau de tot. Cum Gara de Nord e o vietate cu multe intrari si iesiri si cotloane, el incearca sa obtina de la mine exact locul in care am comis-o. L-am ametit eu dand explicatii in femeieste ca pe la intrarea aia mare de tot, nu-i stiu numele, si apoi chiar in dreapta, ba nu, ma scuzati, fix in stanga, al doilea ghiseu, o doamna blonda ca la vreo 45 de ani, tunsa scurt. A ascultat cu rabdare, fara strop de exasperare, si a zis lasa ca ma duc eu acolo sa vad si va sun daca e.

Nu a gasit ochelarii dar m-a sunat oricum sa-mi spuna ca a vorbit si cu doamna de la ghiseu si ea nu a vazut nimic si ca amandurora le pare rau. Mi-a explicat chiar, dezolat, si ca de acolo de unde sade ea pe scaunel inauntru, privirea ii este obturata si nu are cum sa bata pe blatul ghiseului. Da, nu am obtinut ochelarii. Dar am ramas tare placut impresionata de functionarul asta CFR care, in loc sa fie nepasator si scarbos si expeditiv si rece, s-a dat peste cap sa ajute un calator la anaghie, desi problema nici nu era de resortul lui. ‪#‎decisepoate‬.

 

Sursa poza: anunturi.crom.ro.

cate craciunuri atatea idei

Unii oameni fac cadouri prea scumpe, altii cozonaci fara gust. Altii fac viata celor dragi teribil de grea. Mai grea decat in tot restul anului.

Cum sa nu ma gandesc la Craciun, cand el mai are nitel, dupa parerea mea, si vine. Doar ati vazut ce racoare e afara seara. Si mi-am dat seama ca desi toti credem despre sarbatoarea asta ca este intr-un anumit fel, de fapt fiecare face un Craciun complet individual. Dupa cum il taie capul si familia din care vine.

Sunt si personaje care, odata ce sunt surprinse de Craciun, stau exclusiv in pijama 10 zile in sir, pana trebuie sa semneze condica din nou. Pentru ei Craciunul inseamna sa nu mai faci nimic, cu nimeni. Odata ce ai bifat frigiderul plin, esti in siguranta, poti sa devii un sociopat.

Stiu oameni care abia asteapta sa plece la parinti. Si cum ajung acolo, indeasa o sarma in gura si apoi nu stiu cum sa se mai intoarca indarat, la viata lor. Si viseaza sa lase in urma un norisor de praf. Dar le e prea rusine sa-si puna in aplicare planul asa ca stau si indura acolo armonia copilariei.

Pe altii ii apuca asa un drag de socializare incat se suprasolicita. Merg in toate vizitele posibile si cheama, in spiritul Craciunului, invitati la randul lor. Dar pierzand limita, cad lati la final si sunt bucurosi cand in sfarsit a trecut napasta asta sociala, care mai si costa o gramada.

Pentru mine, Craciunul inseamna facut de sarmale cu mama, brad maret impodobil cu fala, luminite, masa cu prietenii, cadouri cat mai misto si nesculat dimineata. Dar vreau sa stiu ce inseamna el pentru tine, cetitorule. Si sa nu zici ca ce te intreb asa devreme. Oare tu nu ai vazut ce racoare e afara seara.