steagurile apetisante

Cineva a facut un lucru atat de delicios. A luat steagurile unor tari si le-a intruchipat din mancarurile lor specifice.

Ce iesit, puteti vedea mai jos. Mi-a placut asa de tare incat mi-am propus sa vizitez cat mai multe tari oi putea eu, o femeie marunta dar cu vointa de fier, intr-o singura zi.

Mi-am dat seama ca favorizez clar unele tari in defavoarea altora dar cum sa nu pici in aceasta meteahna, cand lucrurile arata asa. Tarile mele preferate sunt, de azi inainte, vietnam, thailanda si india. Traiasca Asia. Dar nu plecati inainte sa ziceti cu cine cineti voi, culinar vorbind.

firul de par

Iubesc, deci inghit par. Si apoi continui sa exist.

Cand vine vorba despre par, atat relatiile serioase cat si harjonelile intamplatoare se comporta la fel. Zero discriminare. Daca imi plac barbatii, sigur am parte, la rastimpuri, de cate un fir de par. Unul viguros si antrenat in lupte de gherila. Unul adanc infipt prin vreo fanta din gura mea.

Parul nu uita si parul nu iarta. E mereu acolo, gata sa loveasca cand ma astept mai putin. Cand ma abandonez mai cu sarg in bratele obscenitatilor, atunci il simt. Si imi taie tot elanul si nici nu am cum sa pitesc de ochii partenerului greata ce o simt. Cand am un par in gura, sexualitatea dispare ca un limax pe care ai pus sare. Tot ce vreau e sa iasa urgent de la mine din gura.

Dar firul, el vrea taman pe dos. Asa apare Postulatul Sexual al Parului. Orice fir de par, indiferent al cui e, odata ajuns in timpul uni act sexual in gura unui dintre participanti, va face tot posibilul sa ramana acolo. Parte din politica de cucerire a parului face parte si calitatea lui de a se face simtit dar in acelasi timp de a fi imposibil de dibuit in mod exact.

Cand parul apare, placerea dispare. Degeaba ma prefac in continuare foarte pasionata de impreunare si incerc in timpul asta niste scamatorii cu limba prin care sa il smulg de unde si-a facut culcus. Parul din gura nu pleaca pana cand nu ma opresc din tot ce fac. Apoi, cu voma in gat si ochii care imi ies pe rand din cap, bag degetele mitocaneste si icnesc.

O vreme, sub privile atente dar nu placut impresionate ale partenerului, alerg firul de par prin gura. De multe ori cred ca l-am prins dar cand scot mana triumfatoare el nu e acolo si ma chinuie iar din gura. Dupa multe asemenea incercari si o moaca din ce in ce mai ingretosata, reusesc. Dar misterul a plecat. Si totul trebuie luat de la capat.

sa invatam limbi noi cu frumuseii

Barbatii frumusei si lui Dumnezeu ii plac. Cred.

Si cum nici limba italiana nu e chiar de lepadat si sigur o sa ajugeti in curand si in tara spaghetiilor rasare, propun sa va clatiti ochii urmarind ce am pregatit putin mai jos.

Dureaza putin si nu doare deloc. Ba chiar ajuta sa va antrenati creierul vostru frumos invatand ceva nou, intr-o prezentare delicioasa.

Sper ca o sa faca cineva si un curs similar de limba sarba. Sigur stiti de ce.

de unde rezulta ca am umor

Am eu o propensiune speciala catre a lega prietenie cu dentiste. Dar si ele ma plac pe mine nevoie mare. Si asta cu toate ca dintii nu sunt cel mai de soi atu al meu.

Ei bine, una dintre dentiste a vrut sa-mi faca un mare bine. Si apoi, pentru ca binele s-a dovedit ca a iesit atat de rau, nu s-a putut abtine sa nu vrea sa il dreaga. Si a mai venit la inaintare cu inca un bine, tot dezastru. Sa vedeti cum a fost povestea celor doua blind dateuri aparent reusite dar in esenta ratate.

Vazand ea ca eu, desi o femeie pe cinste, sper ca pana aici suntem de acord, nu imi gaseam la un moment dat un suflet pereche pe masura, a zis sa ma atinga cu bagheta speciala a iubirii. A decis sa-mi prezinte ea unul despre care credea ca e potrivit manusa mie. Zis si facut.

Eu am fost de acord in joaca. Ce aveam de pierdut. I-a povestit si lui ca eu sunt fenomenala si ca sunt sanse mari sa ne potrivim si sa ne iubim pe viata si sa vedem impreuna inorogi. El a zis da. Ce doar ce avea de pierdut. Asa a aparut cel mai iubit dintre pamanteni.

Cum ne-am intalnim, cum ne-am adorat. Dentista jubila. Si noi jubilam si ne minunam ce mana de aur a avut ea. Si am trait intr-o jubilare continua o vreme nici scurta nici lunga. Cat sa te intrebi ce ti s-a intamplat si mai ales de ce. Jubilarea s-a terminat crunt.

M-am prezentat razand stramb, galben, la dentista si i-am zis uite. Aproape ca ai avut dreptate si nu-ti port pica. Chiar daca ma simt ca si cum cineva mi-a taiat mana stanga si acum trebuie sa ma descurc asa si mi-e greu. Noroc ca sunt dreptace, deci nu e chiar totul pierdut. Ea s-a simtit rau de asa intamplare si mi-a zis uite. Mai am o idee. Eu am zambit si am zis bine. Ce aveam de pierdut. Sa mai vina inca un blind date.

Asa a aparut M., un personaj cu multe conflicte interioare dar si mai multe conflice exterioare. Cu el, dragostea a durat putin si a scos din mine un personaj curios, de care nu stiam. O femeie capabila sa se certe in public. O femeie care plange mult si dovedeste personalitate multipla. O femeie mereu la limita. De jos.

Si totusi, chiar si azi mi se pare amuzant.

mosul preferat

Orice om se gandeste macar in treacat, zic eu, si la ce o sa faca cand o sa fie mare. Adica atunci cand o sa aiba 65 de ani.

Eu m-am hotarat, cel putin din punct de vedere relatii cu aproapele. Daca sunt norocoasa, asa un mos o sa am langa baba de mine. Si nu-mi displace nici decorul.

Si ma gandesc oare voi ce fel de mos vreti sa aveti alaturi. Simandicos, punkist, cuminte, dandy, sportiv, yogin sau bunic de profesie. Raspundeti acum, nu mai amanati. Va rog veniti cu link, sa ma pot uita la el, la mosul vostru preferat.

clisee de relatii cand ma scot din minti

Daca cititorul crede ca toti barbatii sunt porci sau toate femeile sunt nebune/curve, atunci sigur ca nu avem ce discuta. Dar ma indoiesc.

Am cules din vitrina de produse o seama de clisee care ma inraiesc. Toate sunt legate de barbat si femeie si lucrurile pe care teoretic si le fac reciproc, orice s-ar intampla. Toate sunt suparatoare ca o musca ce te bazaie dimineata, cand inca dormi, pe la gura.

Numarul 1 este desenul ala cu femeia si cardul. Femeia sta asupritoare, incotopenita dictatorial pe cele doua picioare departate, care arata pozitie de forta. Barbatul sta cocosat pe genunchi si coate, la picioarele ei, bietul de el, si ii intinde, intr-un ultim gest obidit, cardul.

Numarul 2 este tot un desen, ala cu femeia schelet care sta pe banca, asteptandu-l pe barbatul perfect. Stim ca scheletul este femeie pentru ca poarta fie cercei si genta, fie fusta si o coronita gingasa pe craniu. Din el trebuie sa intelegem noi, toate absurdele pamantului, ca e cazul sa ne resemnam si sa ne multumim cu plevusca.

Numarul 3 este ala cu femeia care deschide genunchii cand i se ofera un inel. Asta e o poza. Vezi doar niste genunchi primitori si o mana de barbat la costum. Ca doar aia sunt capabili sa ofere inele, restul sunt vai de capul lor. Referinta e clara. Femeile nu rezista unei cereri in casatorie si, chiar daca nu te placeau inainte, deschis imediat picioarele, dezmatatele.

Numarul 4 este cel cu asa arata barbatul perfect si vezi un musculos brunet si cuminte, cu cheita in spate, care curata podele. Gateste. Calca. Face mancare. Despre cum babardeste nu avem nicio informatie.

Numarul 5 si unul dintre preferatele mele este ala cu figurina de mireasa de marzipan care l-a incatusat pe mire si tine victorioasa cheia. Banuim ca barbatul stie ca a intrat la jug dar face asta de buna voie. Mireasa, acest gardian-calau-judecator, este la aparat, binedispusa.

Si acum aveti cuvantul. Pe voi care va seaca.

ce muschii mei

Pentru ca sunt femeie, am idei fixe.

De exemplu, daca nu ma mai incape ceva, un singur gand oribil mi se infige, ca un paratraznet, in minte. Ca m-am ingrasat ca o dropie. Si constatarea asta face sa imi inghete sufletul in mine. Urmatorul pas este sa-mi smulg singura de la gura, zicandu-mi si vreo doua, dumicatul de painica inmuiata in sos. Si sa-mi dau peste mana cu cealalta mana cand apuc, cu entuziasm de varcolac, vreo nuga.

Zilele trecute, pun eu o camasa, si vad ca ea plezneste de incantare pe mine. Ma mir. Parca nu ma ingrasasem. Pun alta camasa si nasturii incearca, ca nebunii, sa scape din stransoare, cu pretul scoaterii la iveala a sutienului. Incep sa sufar ca un caine mic si gras dar nu spun nimanui nimic. Mi-e rusine.

Noroc ca vine Geta, o doamna care ma mai vede goala la intervale regulate, caci asa ii dicteaza fisa postului ei de maseuza. Si zice ea mai, mai. Dar tu ai facut niste muschi noi, aici, pe spate, de ma si sperii. Balsam pe sufletul meu a fost informatia asta. Am inteles ca trebuie sa merg la cumparaturi pentru ca o cer muschii mei cei noi, obtinuti datorita harniciei cu care am perseverat in a inota.

Dar dupa ce m-am bucurat ca nu sunt o dropie carnoasa, am inceput sa ma intreb daca niste muschi acolo unde se imbina bratul cu spatele sunt de dorit. Si daca nu cumva sunt, cand stau cu fata, aceeasi miniona cu privire de caprioara. Dar daca ma intorc cu spatele, arat ca o vrabiuta prea musculoasa, care a ciugulit din greseala prea multi steroizi.

Am intrebat publicul si cica e ok. Ce muschii mei.

 

cata carte stie sexul femeiesc

Pornind de la dispretuitoarea zicala p*** nu stie carte, as vrea sa zic si eu ceva.

Scuze ca dau din casa. Din casa femeilor adica. Dar daca este sa ma intrebati pe mine, nici sexul femeiesc nu pare mereu dus pe la scoli inalte. Daca vedeti filmul Paradise: Love, parte din trilogia care mai contine Hope si Faith, este destul de lamuritor. Si chiar va rog sa il vedeti, este incantator, chiar daca dur.

Femeile au si ele partea lor de animal fara scrupule. Unele. Alea care merg unde vor ele, ca restul stim ca merg in rai. In cea mai mare parte a timpului, animalul sforaie usor intr-o rochie, oftand prin somn. Dar in anumite conditii de stres, umezeala, abstinenta sau plictiseala, animalul din femeie se incordeaza ca o fiara turbata si il musca letal pe cel pe care il place.

Cand re-actioneaza cu sexul, femeile nu au remuscari sau ezitari. Dupa ce si-a vazut sacii in caruta, animalul din femeie se sterge mandru nevoie mare la bot si se piteste inapoi intre falduri. Pana la urmatoarea escapada cu ochii injectati.

Din punctul meu de vedere, nici nu sexul femeiesc nu mi-e rusine. Abia daca stie cateva poezii de clasa a doua. Si nici alea invatate prea bine. Iar daca te apuci sa-i dai dictare, s-a terminat. Cat despre tabla inmultirii, trebuie mereu sa se uite pe foaia aia unde o are notata cu cifre stangace, de scolar.

De exemplu, sexul meu dovedeste ca este departe de a avea educatie de pension atunci cand intalneste combinatia muschi+transpiratie+corp atletic. Cocktailul asta ma face intai sa tresar si apoi sa vreau sa ating si apoi, eventual, hai sa mergem acasa, sa povestim.

Dar desigur ca sunt momente cand el, sexul, vorbeste englezeste si canta la pian.

 

cu vacantele la psihiatru

Scriam acum vreo 6 ani, tot aici, ca familia mea e gravida.

Cu asta voiam eu sa zic ca multi dintre oamenii dragi care ma inconjoara fie planuiesc sa faca rost de niste copii, fie au deja copii in burta sau prin casa. Si ca sunt inspaimantata de faptul ca nu mai am cu cine sa fac toate calatoriile sturlubatice de care am mereu chef, ca numai asta as face pe lume. Ma inselam. Abia acum toata familia mea urbana e gravida.

Ma mai gandeam ca atunci cand voi avea 70 de ani si in continuare chef sa fac sex, probabil voi fi nevoita, precum celebrele batranele perverse care dau tarcoale cazarmelor militare,  sa momesc barbati tineri cu prajituri facute in casa si cate un pachet de tigari cu filtru. Si la asta m-am inselat.

Pana sa ajung la sex septuagenar, trebuie sa-mi atrag in cursa cum m-oi pricepe mai bine victimele pentru festivaluri, weekenduri la mare si calatorii indepartate la care tanjesc acum. A venit si ziua asta nefasta. Oamenii cu care mi-as dori eu sa plec numaidecat oriunde in lume, sunt legati la vatra din varii motive. Toate serioase dar nu ma incalzeaste cu nimic.

Piata celor care mai pleaca de capul lor in vacante s-a inasprit atat de care incat poate ca trebuie ca, atunci cand invit pe cineva sa meaga cu mine in Honolulu, sa vin cu o super oferta, sa iau mintile vanatului. Cum ar fi sa stii ca o bere pe zi e din partea mea. Sau trebuie sa platesti doar un sfert de camera, cu restul fac cinste, e placere mea. Si in final uite, te dau cu lotiune de soare de trei ori pe zi si iti cumpar si foarte multa inghetata.

Of. Vacantele de-acum sunt in revizie.

nevoia de licurici de Romania

De cand sunt eu om mare, am vazut o singura data licurici.

Copiii cred ca habar n-au ca ei exista, daca nu cumva ii chinuie compulsiv vreo carte de citire care contine cuvinte arhaice, de felul asta. Singura sansa a licuricilor este sa fie retinut la pachet, impreuna cu hotar, aievea, holde, buluc, apret, grohotis, orologiu, hulubi si nea. Cand eram mica, parea ca licuricii sunt la fel de des intalniti ca meduzele si greierii. Doamne, ce bine ca inca avem greieri.

Cand s-a intamplat sa vad licuricii, mi-a stat ceasul. Era o noapte neagra de fum, fara lumini parazite. Plouase mai de dimineata si acum era racoare. Tin minte toate detaliile astea pentru ca incerc de atunci incoace sa configurez in drumurile mele locuri la fel, ca poate mai apar licuricii. Eram in Bali. Ne intorceam de la o plimbare printre orezarii, si asta am gasit pe drum.

Eu am ramas atunci tintuita locului. Din iarba pe care doar o simteam usor umeda dar nu o si puteam vedea de carbunele de-afara, licareau niste felinare mici, miiici de tot. Am intuit ca sunt tinute plapand de fiinte rusinoase, care voiau sa se relaxeze nitel, nebagate in seama, la racoare. Am incercat sa arat tuturor ce ni se intampla. Nimeni interesat, desi formam un grup ca de la Natiunile Unite.

Si de atunci, in serile de pucioasa, in care pielea se infioara de la aerul de-afara, eu tot astept. Astept sa gasesc pe undeva, si va asigur ca am umblat multa vreme, licurici. In Transilvania, Delta, Moldova, Bucovina, Banat si Olt. M-am uitat dupa ei peste tot.

Da, aceasta postare este scrisa doar din 1/3 prietenie si 2/3 interes. Vreau sa stiu daca mai stie cineva unde se gasesc ei aici, la noi. Ca eu fara nu mai pot sa mai traiesc.