kenya pozata amatoreste

Anunțuri

cireasa si spontaneitatea

Mi-am dat brusc seama ca n-are nicio importanta ca e iunie 2012. Declar deschisa sesiunea cincinala de planificare a timpului liber in mod responsabil.

Daca o intreaba cineva pe cireasa ce soi este, un fruct planificat sau unul spontan, ea o sa declare cu multa convingere jumatati de adevar. Sigur ca sunt spontana, drept cine ma iei, intareste ea. Stransa cu usa insa, in fata unei comisii formate din observatori straini, trebuie sa recunoasca. Lucrurile stau asa si asa.

Eu as vrea din inima sa fiu spontana. Dar ce sa fac daca vin catre mine tot felul de planuri naucitor de tentante. Si mai ales, ce sa fac, daca lucrurile cele mai interesante de facut pe lumea asta trebuie putin cercetate in avans sau chiar platite in consecinta. Asa merg lucrurile, cand ai furnici pe toata talpa.

In primul rand sa incep sa pun pe platouas ce urmeaza sa se intample in curand. Adica in interval de 5-7 luni. Eu nu stiu inca unde sa fac revelionul 2013 si asta ma pune pe ganduri putin. Nu ma omor eu dupa revelioane si deci nu le-am gasit inca un rost in viata mea. Inca mai cercetez. Daca ar fi dupa mine, as schia in nocturna.

Sa nu creada cineva ca nu au inceput planurile pentru ski 2013. Bineinteles ca am o idee despre cam care e statiunea si perioada si de ce. S-a discutat deja despre scopul si durata vizitei. Am o solicitare pentru vara 2013. Am o solicitare si pentru vara 2014, pentru ca a sosit dupa solicitarea de 2013. Spontaneitatea isi cauta, in cazul asta, o gazda mai docila.

Chestia e ca, in momentul asta, pare ca eu am ceva treburi pana in vara 2014. Nu e batut in cuie dar nici nu pot sa ma fac ca nu stiu. Astept propuneri pentru 2015, daca e. Intre 14-18, in fiecare joi.

cireasa si kenya cea mereu surprinzatoare

Cand a pus piciorul in Nairobi, cireasa a cam bagat-o pe maneca.

Orasul are o eticheta romantica, ce te imbie. Dar odata aflat acolo, Nairobi se iteste ca un oras maroniu-prafos, cu trafic dement, cladiri antipatice si darapanate chiar daca sunt noi, si oameni destul de ostili. Valeleu, unde am ajuns, si-a murmurat cireasa ingrijorata in esarfa infasurata in jurul gatului.

Dar Nairobi a trecut repede, ca un fum. Si uite cireasa aproape confortabil instalata in tot felul locatii pe jumate casuta, pe jumate cort. Cum electricitate nu prea avem in meniu, ea adoarme intre 8 si maximum 10 seara, dupa ce stinge lampa cu cherosen la care a citit cateva pagini.

Savana vine cu leii la purtator si fiecare deal poate fi un camp de batalie intre specii. In fiecare zi moare aici cate cineva. Padurea tropicala aduce maimute si serpi veninosi si rasarituri de soare care taie rasuflarea drumetului neinitiat. Lacul Victoria propune ciresei gradini de papaya care se uita in apa.

In fiecare dimineata, cireasa se primeneste nitel si pleaca in cautare de senzatii tari. Acum e in Masai Mara, acum e la Poarta Iadului, acum in padurea Kakamega, acum la lacul Nakuru, lungindu-si gatul dupa flamingo. Fructe coapte, cocosi cu tignal ascutit, nori de praf, palmieri, puzderie de copii si viata simpla. Cam asta e Kenya pe scurt.

Cireasa se uita la toate astea cu ochi noi. Infuleca frugal din mancarea africana, aproape acelasi lucru in fiecare zi. Calatoreste in conditii care ar starni zambete oricarui european, incercand sa nu calce pe cap vreo gaina a aproapelui si sa nu inghionteasca vreun bebelus cret. Apoi seara cade lata sub plasa de tantari, cu mintea plina de vederi postale.

cireasa masai sau cireasa lur

Cand nu se uita dupa girafe si elefanti si zebre, cireasa trage cu ochiul la localnici. Asta e.

Daca ar fi sa numeasca tribul preferat din care sa-si aleaga un barbat, acesta ar fi de buna seara masai. Ca doar nu degeaba sunt atat de celebri. Barbatii masai parca sunt din alta rasa. Au oasele mai lungi, parca sunt din filmul avatar. Leii tremura de frica lor si tot asa si triburile vecine.

Barbatii masai umbla pe jumate goi, cu sfarcurile pe-afara, iar parte din corp este infasurata intr-o panza corai. Asta e sexy, va asigur. Ei au mereu un retevei la indemana si papuci facuti din anvelope. Merg calm si in jurul lor umbla mereu niste capre iar mustele li se asaza pe fata ca la ele acasa. Barbatii masai sunt mai presus de muste, nici nu par sa le simta.

Mie mi-a placut masaiul Jackson dar si masaiul Alan. Facand ceva investigatii, am aflat ca fiecare are cate o nevasta la activ dar asta nu conteaza. E voie cu mai multe. Insa eu va trebui sa construiesc casa in care sa locuiesc cu oricare dintre ei. Din pamant si niste bete si niste iarba, pe care sa le aduc in cioc, cireasa harnica, in batatura.

Barbata-miu o sa ma impunga cu un bat sa aduc apa, de departe, in ficare dimineata. O sa mi se deformeze carca sub povara lemnelor pentru foc, care pica tot in responsabilitatea ciresei, daca se vrea masai. Tot eu as gati si as avea grija de copiii din alta rasa. Jackson sau Alan ar avea grija de sat, haha. Si ar lenevi toata ziulica la umbra vacilor pe care, cica, le-ar pazi.

Cireasa se uita la masai si se intreaba daca se poate gandi serios la chestia asta sau ar fi poate mai bine sa o lase balta. S-au mai vazut cazuri de femei care si-au pierdut cumpatul si au ramas cu tribul, tulburate de pielea neagra stralucitoare si de muschii pe care este ea intinsa.

Dar cireasa a reusit sa evite cu gratie pericolul, spre bucuria mamei de cireasa si poate si a altor meseni din livada. Asta pana cand a fost ceruta pe bune in casatorie de un domn din tribul lur, care mai asteapta si acum raspunsul.

Plec

De mult nu mi-am mai luat talpasita in felul asta.

De data asta nu am nicio idee despre ce ma asteapta si nici cum arata planeta pe care o sa poposesc. Adica da, stie toata lumea ca acolo sunt elefanti. Si am vazut si filmul ala in care Merryl Streep se indragosteste rau de tot, de aproape sa intre in colaps, de Robert Redford. Dar cam atat.

Cireasa pleaca in Kenya, unde o asteapta asa. Un munte pe care o sa se catere si care se cheama, previzibil, muntele Kenya. Niste rezervatii cu tot felul de animalute, in care o sa aiba voie sa intre si sa se uite pe ici pe colo, contra unei sume deloc modice. Dar parca te mai uiti.

Apoi mai este acolo un lac mare de tot, lacul Victoria. El are o barca in care cica ma pot sui fara grija. Si are si  niste pesti in el, numai buni de pus in farfurie, pentru cina. Cireasa o sa manance peste la fiecare masa, macar o vreme.

Bineinteles ca am primit si niste cereri de adus lucruri din Kenya aici, in Romania. Este vorba despre o mana de pamant, un magnet de frigider cu ce vreau eu, si o girafa. La inceput a fost doar o girafa. Apoi am primit cereri de inca doua girafe si mi-e ca, daca nu ies de-aici, de pe net, ma pricopsesc cu insarcinarea de a aduce o intreaga cireada.

Om vedea noi. Va pup. Ne vedem pe 26 iunie!

cireasa si aniversarea savonierei

Imi doresc savoniera de ani de zile. Enorm de mult imi doresc. Si cu toate astea, n-am avut parte de acest produs, nu stiu de ce.

Dar zilele astea aveam nevoie rau de tot de o savoniera. Adica nu doar imi doream, asa, ci aveam nevoie ca de aer. Si cum nu stiu unde se gasesc ele, spre a-mi putea cumpara, am intrat in panica. Singurul lucru care mi-a trecut prin cap a fost sa dau telefoane. Fiti amabil, aveti o savoniera imprumut. Este doar pentru doua saptamani, daca aveti placerea.

Mama de cireasa a sarit cu o savoniera. Ne-am intalnit, am luat marfa si toate bune. Am ajuns la birou si i-am zis unei colege ca in sfarsit am savoniera. O vad ca face ochii mari la mine si imi zice ca si ea are mare nevoie de una. Are enorm de multa nevoie de o savoniera.

Am plecat la piata sa iau mazare si, ce sa vezi. In drum spre taraba, dau peste un magazin din ala cu ace brice si tot ce mai trebuie. Galeti de tabla, lumanari, cuie. Si am o banuiala. Si intru. Fiti amabila, aveti savoniera. Da, mai am doar una. Si vanzatoarea imi intinde o savoniera uratica, bej, foarte asemanatoare cu o bucata de branza veche.

O insfac si o platesc frematand, sa nu se razgandeasca si sa nu mi-o mai dea. Apoi ma retrag precauta din magazin, cu doua savoniere la mine. Una imprumutata si cea noua. Mi-e frica sa nu se prinda cineva ce am la purtator si sa ma pungaseasca in drum spre casa.

Apoi sun colega si ii anunt vestea cea mare. Ti-am luat savoniera. Ea se emotioneaza si imi promite a doua zi un pranz pe cinste, cu noodles asiatici. Zis si facut. Ajung la birou a doua zi si mancam pe saturate mancare imparateasca, in ideea sarbatoririi savonierei. Colega s-a bucurat asa de tare incat a adus si bomboane rusesti. Ce ne-am mai distrat. Ce bine e sa ai savoniera.

tiff in cifre de-ale mele

Pentru ca cireasa a stat singura cuc 4 zile la Cluj, ea a avut timp. Sa socoteasca in cifre cam tot ce a intreprins acolo.

A vazut cireasa 17 filme si-un sfert. Atat a vazut. Si acum moare de curiozitate sa stie ce contineau celelalte 3 sferturi de film nevazut. Cele mai bune filme au fost, ca de obicei, nordice si in special daneze. Apoi canadiene, care m-au uimit in mod tulburator de placut. O sa le caut cu lumanarea de acum inainte.

A mancat 1 ciorba de varza lucicosi cu afumatura si 1 fasole batuta rau cu 1 salata de varza. 1 portie de paste cu sos de lamaie si patrunjel. 1 gaspacho si 1 portie de falafel la farfurie, cu salata de patrunjel. 1 portie de peste la cuptor cu spanac. 2X un mic munte de friganele, in 2 dimineti diferite. 3 cafele. 6 pahare cu vin. Sau poate 7, m-am incurcat putin la un moment dat.

A avut 5 discutii foarte interesante cu taximetristi clujeni. Pe unul dintre ei l-am si impins, ca i-a ramas masina in pana. Aparatul de taxat a mers si pe perioada in care l-am impins. Apoi 5 ore plaja. 4 ore stat in parc sau pe ghizdul unei fantani arteziere, in 3 zile diferite. 3 ore bananait prin oras fara tinta si rost.

A fost in 6 localuri noi. A zarit 2 barbati foarte misto, care i-au smuls impreuna poate o duzina de oftaturi. A citit vreo 3 duzini de pagini dintr-o carte noua si misto. A dormit 32 de ore. A auzit cucul de pe dealul de langa padurea Baciului cantand de zeci, sute si poate mii de ori.

Cireasa s-a distrat la Tiff ca de obicei. Si a trebuit luata cu forcepsul de acolo de catre caile feroviare, care stiau ca are patul cu numarul 55 si o asteptau cu trenul.