despre mirosul caselor

Casele seamana groaznic cu umbrelele. Nu tind sa fortez natura lucrurilor si sa insist ca sunt surori prin modul in care arata. Ci pentru faptul ca si unele si altele se dau dupa stapanii lor ceva de speriat. Aici despre cum fac asta umbrelele.

Dar cand intru intr-o casa ma izbeste un miros care imi povesteste la ureche la fel de rapid ca o cautare google multe lucruri despre proprietar.

Exista cineva la mine in familie obsedat de a tine si mentine si stratine casa intr-o stare de curatenie absoluta. Tot persoana asta, nu-i spun numele, persoana importanta, are o biblioteca grasuta. Cand intru acolo miroase a copilaria mea, plus cartile asezate frumos, ca niste soldati cu uniformele neprafuite. La asta se adauga un toping de casa luna de curata si de o mancare buna in frigider. Desi asta cu greu percep. Poate ca doar stiu si cu asta basta.

Sunt case care nu s-au dat dupa moda mancatului sanatos. Acolo se prajeste la greu si cand intru, chiar daca nu s-au facut cartofi prajiti si chiftele acum cinque minutti, stiu. Stiu ca gazdele astea sunt prajitoare de profesie. Stiu asta si covoarele ingretosate si perdelele inzilizite si lemnaria buhaita si pantofii din holisor si hainele gretoase din cuier. Toate miros a prajeala discreta a ultimilor ani. Si miros deja si a prajeala anilor ce stau sa vina.

Unele case miros a animale iubite prea mult. Altele in care omul e iubit prea putin. Alte case miros a somn greu, distrugator. Daca ma uit atent, va proprietarul cazut intr-un somn de dizgratie. Si sa le vedeti pe casele alea care spun povestea unui om care detesta lumina. Exista si case care miros in asa fel incat imi vine sa il rog pe proprietar sa ma lase sa stau putin mai mult acolo.

Sunt case care miros a naftalina. Si nu pot sa nu ma intreb daca nu cumva naftalina e mai rea ca moliile. Moliile mananca hainele dar naftalina mananca oamenii. In cazul asta molia il face pe om.

Imi place sa descopar mirosul unei case si sa-mi inchipui pervers de in detaliu cum traieste patronul ei. Cum o aeriseste, ce mananca in ea, cum si unde se imbina cu somnul prin cotloanele ei.

In casa mea miroase a cafea dimineata si a paine prajita. Si a par proaspat spalat. Si mereu a lemn in majoritate coplesitoare si a carti si a plante verzi si a caldura. Si a dragoste, pe la colturi, in anumite momente.

Anunțuri

0 comentarii

  1. thea · Octombrie 20, 2010

    In casa mea miroase acum a multe crizanteme in multe vaze…, a portocala pe care mai devreme am decojit-o… si a lumanarele cu miros de citrice…
    A cafea dimineata, a vanilie in weekend, a domestos in baie :))…

    Apreciază

  2. viatanomada · Octombrie 21, 2010

    curata,vesela,putin dezordonata,plina de copii si tot ce inseamna asta,miros de prajituri si lapte cu scortisoara

    Apreciază

  3. ikemaua · Octombrie 21, 2010

    in casa mea miroase a vanilie de la zecile de lumanari pe care le ard seara de seara, a esenta parfumata cu miros de ploaie si iarba, iar in bucatarie miroase a marinata de otet cu miere si arome pentru ca pun muraturi si a mar si dovleac copt – deserturi preferate zilele astea..
    Nu suport prajeala, iar daca cineva fumeaza sau prajeste ceva dimineata ca sa ma trezesc eu in asemenea mirosuri – pac,pac il ucid cu sange rece 🙂

    Apreciază

  4. ralu portocalu · Octombrie 21, 2010

    la mine miroase inca a nou. a lemn curat, a pereti proaspat vopsiti, a legume coapte, a ceai, a fructe si lenor 🙂
    in capul meu, cel putin. Restul sa zica musafirii 🙂

    Apreciază

  5. pietricel · Octombrie 21, 2010

    exact asa miroase in casa ta, desi eu as adauga ca miroase a baloane. mari si alunecoase, nascute din spuma de baie trasa prin inel.

    Apreciază

  6. sanuca · Octombrie 21, 2010

    @thea: dar ce faci tu cu miros de vanilie in we, draga mea? nu cumva dragoste?:)

    @viatanomada: pfiiii, casa care miroase a copii trebuie sa fie foarte misto. imi vine sa te rog sa-mi trimiti un flacon cu o mostra.

    @lacra: pacpac te ajut la uciderea cu sange rece a fumatorilor si prajitorilor de prin case:)

    @ralu: la tine miroase putin si a culoarea alb, daca nu ma insel.

    @pietricel: si a balcoane, pietricel, stii tu ce vreau sa zic:)))). gluma de autobaza, na.

    Apreciază

  7. mihai · Octombrie 21, 2010

    eu tocmai am renovat si toata casa e cu fundul in sus. nu mai spun ca am si o pisica si nici mancare in frigider nu am. sunt curios cum iti miroase.
    la modul foarte serios , exista multi oameni la care toata lumea se defineste dupa miros. la fel cum eu cand imi spui zapada vad alb, ei simt miros de zapada.
    poate esti predominant mirositoare 😀

    Apreciază

  8. jeanette · Octombrie 21, 2010

    And by „animale iubite prea mult” you obviously meant me :). Sa stii ca mi-am luat trei odorizante, si acum miroase a levantica. Orice s-ar intampla. Si ocazional, a branza.

    Apreciază

  9. Lulu · Octombrie 22, 2010

    Cel mai urat miroase in casele neaerisite si intunecate. Cel mai bine dupa mine miroase lemnul intr-o casa, dar nu stiu cum poti sa faci sa miroasa a lemn daca nu ai nimic lemnos in casa 🙂 la tine e lemn lemn sau esente?!

    Apreciază

  10. marinica · Octombrie 23, 2010

    La tine miroase si a soare! Da’ la mine acasa cum zici ca miroase?

    Apreciază

  11. sanuca · Octombrie 23, 2010

    @mihai: e clar ca sunt predominant mirositoare, dar musai combinat cu tactilul. la tine inseamna ca miroase a pisica renovata de curand:P

    @jeanette: branza e frate cu romanul si cireasa. o sa verific mirosul cat de curand. si da, ma refeream la tine dar oh si la altii fartati de-ai tai. sunteti multi:)

    @Lulu: e lemn lemn, in proporatie asa covarsitoare incat se simte tare.

    @marinica: ce frumos, esti sigura? la tine miroase a siguranta si confort si cate o mancarica buna:)

    @

    Apreciază

  12. EU · Octombrie 26, 2010

    La mine , miroase a tamaie si usturoi

    Apreciază

  13. EU · Octombrie 26, 2010

    …nu glumesc, aerul e uscat si inecacios, mobila imi pare trista , parca plinge de atat tristete .. plingem de atat tristete , miroase a batrinete … cineva care are grija sa fie mereu asa, in fiecare dimineata si seara ma cuprinde tristetea si disperarea ca inca mai stau la ea …. dar sper sa plec cu ai mei (el si copilul) sa simnt mirosul pe care mi-l doresc de atat vreme …. sa ne bucuram de linistea de care trebuie si avem tot dreptul sa ne bucuram de ea

    Apreciază

  14. rsss · Octombrie 29, 2010

    in capul autorului s+au amestecat pre mule mirosuri si a ajuns sa bata campiii .

    Apreciază

  15. aerasaga · Noiembrie 24, 2010

    Imi place cum ai scris. Am fost acolo.

    Apreciază

  16. aerasaga · Noiembrie 24, 2010

    a…si astazi ar fi fost ziua bunicii mele a carei casa mirosea a bunica 🙂

    Apreciază

  17. sanuca · Noiembrie 25, 2010

    @aerasaga: merci frumos:) si un gand bun pt bunica.

    Apreciază

  18. gigi · Noiembrie 26, 2010

    noaptea aud picaturile pisatului de copii si dimineata acelasi ritual zilnic de a da acest miros pe gardurile din curte,inlocuindul incaperea cu miros de levantica si cu soarta impacata ca nu ai ce face doctori confirmind neputinta

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s